România votează din nou pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare 2019 au fost fixate în data de 26 mai (duminică), iar partidele și candidații independenți au început să-și instaleze corturile pentru strângerea de semnături. Pentru înregistrarea candidaturii, partidele au nevoie de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, în timp ce un candidat independent trebuie să strângă cel puțin 100.000 de adeziuni. Un europarlamentar pe zi.

Alegeri europarlamentare 2019. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, România a avut dreptul să trimită 32 de reprezentanți la Strasbourg. În prezent, România are zece parlamentari de la PSD, opt parlamentari de la PNL, doi parlamentari de la ALDE, doi parlamentari de la UDMR, un parlamentar de la PUR, opt parlamentari independenți și un parlamentar neafiliat.

Dacă ieri am vorbit de activitatea Dacianei Sârbu, azi e timpul să vedem cât de activă a fost Ramona Mănescu în Parlamentul European.

Ramona Nicole Mănescu (46 de ani) este soția fostului vicepreședinte PNL Rareș Mănescu, fost primar al Sectorului 6. Licențiată în Științe Juridice la Facultatea de Drept a Universității București, Ramona Mănescu a urmat mai multe studii postuniversitare, printre care Institutul Diplomatic Român, Academia Națională de Informații și Colegiul Superior de Securitate Națională. De asemenea, a absolvit programul de studii academice postuniversitare în domeniul Relații internaționale și integrare europeană al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București.

Face politică din 1990, an în care a intrat în Partidul Național Liberal. A fost președintele organizației de tineret a PNL Sector 6, apoi membru al Departamentului de Relații Externe al PNL. Între 23 august 2013 și 26 februarie 2014 a deținut funcția de ministru al transporturilor în Guvernul Ponta 2, perioadă în care ne-a delectat cu această dovadă a capacității sale în domeniul transporturilor.

În vara anului 2017, Ramona Mănescu și-a anunțat retragerea din PNL și înscrierea în ALDE. În iulie 2018 soțul ei, Rareș Mănescu, a urmat-o în cadrul aceluiași partid.

Un europarlamentar pe zi. Ramona Mănescu este în Parlamentul European din anul 2007, iar din 2012 este vicepreședinte al Partidului European Liberal Democrat și Reformist (ALDE Party). În prezent este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu țările din Mashrek („din Estul lumii arabe” – Egipt, Sudan, Arabia Saudită, Yemen, Oman, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Liban, Siria, Palestina și Irak).

Totodată, Ramona Mănescu este membru al Comisiei pentru afaceri externe și membru supleant în alte patru comisii și delegații.

Alegeri europarlamentare 2019. Pentru cineva din România care nu e la curent cu mecanismul de funcționare a instituțiilor europene este foarte greu să înțeleagă ce face Ramona Mănescu, concret, pentru România. Activitatea ei politică la nivelul Parlamentului European se referă, în principal, la crearea unui climat de siguranță în interiorul statelor membre, prin încurajarea Comisiei Europene și a guvernelor din UE să-și îmbunătățească interacțiunea și cooperarea în acest domeniu.

Spre exemplu, în 22 noiembrie 2018, eurodeputatul român a susținut la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri pe tema punerii în aplicare a unei politici de securitate și apărare comune, o cuvântare referitoare la onorarea unui angajament mai vechi al statelor membre: alocarea a 2% din PIB-ul național pentru apărare.

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Cristian Bușoi pentru România

„Statele membre trebuie să se implice în regândirea profundă și cât mai rapidă a politicii de securitate și apărare comună. Aceasta înseamnă inclusiv onorarea angajamentului de alocare a 2 % din PIB pentru apărare. În acest moment, Uniunea nu poate asigura protecția cetățenilor și a instituțiilor împotriva unor manipulări sau împotriva atacurilor cibernetice. În continuare avem nevoie de colaborarea și complementaritatea cu NATO. În același registru, trebuie valorificat Parteneriatul transatlantic, mai ales în contextul unor resurse limitate. Mai mult ca oricând, Uniunea trebuie să susțină întărirea industriei de apărare și a cercetării, iar acest lucru trebuie să se reflecte în distribuția financiară pentru perioada rămasă din actualul cadru financiar multianual”, a spus Ramona Mănescu.

Un europarlamentar pe zi. În mai 2016, Ramona Mănescu a solicitat lămuriri la Bruxelles în legătură cu Legea germană privind salariul minim, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2015. Conform actului normativ, statul german a stabilit că un salariat care muncește pe teritoriul Germaniei, fie el și în tranzit (cum sunt șoferii de camioane și autocare), trebuie plătit cu cel puțin 8,5 euro pe oră. Azi, tariful pe oră depășește 9 euro. Legea salariului minim se aplica indiferent de locul în care angajatorii își au sediul oficial și permanent. Cu alte cuvinte, un șofer român de camion, angajat de o firmă din România, trebuia să fie plătit de angajatorul lui cu cel puțin 8,5 euro pe oră dacă tranzita Germania.

Eurodeputatul român a considerat că aplicarea salariului minim nu este justificată în ceea ce privește transporturile aflate în tranzit și „anumite operațiuni de transport internațional”, lucru susținut și de Comisia Europeană, care a avertizat Germania că încalcă regulamentele europene. Ramona Mănescu a formulat mai multe întrebări pe acest subiect și a cerut răspunsuri la Bruxelles.

„A primit deja Comisia clarificări precise și justificări satisfăcătoare din partea guvernului Germaniei cu privire la MiLoG (Legea germane a salariului minim – n.n.) și la măsura în care aceasta respectă legislația UE?”

„Care este situația curentă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în această privință?”

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Victor Boștinaru pentru România

Ramona Mănescu s-a numărat printre europarlamentarii care au interpelat Comisia Europeană pe tema „posibilelor abuzuri din partea Serviciului norvegian de protecție a copilului – Barnevernet”, în cazul familiei de români Bodnariu.

La 22 martie 2018, Ramona Mănescu anunța de la Strasbourg că Transgaz a obținut dreptul de a începe lucrările de construire a gazoductului BRUA. Gazoductul, realizat pe traseul Giurgiu – Teleorman – Dâmbovița – Argeș – Olt – Vâlcea – Gorj – Hunedoara – Caraș-Severin – Timiș, reprezintă un nou coridor european de transport al gazelor naturale. Conducta va conecta Bulgaria cu Austria prin România și Ungaria (BRUA) și are ca scop sporirea securitatății aprovizionării cu gaze a țărilor europene și reducerea dependenței energetice la nivel european și regional. Proiectul costă 560 de milioane de euro și va permite alimentarea cu gaze a statelor din Europa Centrală, la un preț mai mic, dată fiind competiția nou creată.

Însă, în 2018, compania bulgară cu capital de stat – Bulgarian Energy Holding (BEH) – a blocat accesul oricăror competitori la insfrastructura de gaze naturale, încălcând astfel regulamentele UE. Potrivit Comisiei Europene, BEH și subsidiarele sale, Bulgargaz și Bulgartransgaz, au abuzat de poziția dominantă de pe piața gazelor naturale, interzicând nejustificat accesul la infrastructura de gaze altor companii. Acest lucru a însemnat o lovitură grea pentru proiectul BRUA, care este în lucru.

Comisia a amendat companiile bulgare cu peste 77 de milioane de euro, în decembrie 2018, însă europarlamentarul Ramona Mănescu a solicitat clarificări în legătură cu acest aspect la sfârșitul lunii februarie a acestui an, având în vedere că bulgarii au anunțat că vor contesta amenda. Răspunsurile Comisiei nu au venit încă.

„Cum se va asigura Comisia că BEH și Bulgartransgaz pun în aplicare măsurile necesare pentru ca conducta de interconectare Bulgaria-Grecia și conducta BRUA să devină realitate?”

„Ce garanții a obținut sau impus Comisia pentru a se asigura că BEH și Bulgartransgaz vor coopera cu operatorii de sisteme de transport din vecinătate, în conformitate cu obligațiile lor de reglementare și contractuale, pentru a face ca conducta de interconectare Bulgaria-Grecia și conducta BRUA să devină operaționale și să deservească cetățenii UE din sud-estul Europei?”

Un europarlamentar pe zi. Ramona Mănescu are o indemnizație lunară cuprinsă între 5.001 și 10.000 de euro brut, ca europarlamentar. Conform declarației de interese financiare din 28 noiembrie 2018, ea câștiga între 1.001 și 5.000 de euro brut pe lună ca ministru al transporturilor în România. Totodată, Ramona Mănescu este membru în consiliul director al Institutului de Politici Liberale „I. C. Brătianu” și vicepreședinte ALDE, activități pentru care nu e remunerată.