România votează din nou pentru a-și trimite reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare 2019 au fost fixate în data de 26 mai (duminică), iar partidele și candidații independenți au început să-și instaleze corturile pentru strângerea de semnături. Pentru înregistrarea candidaturii, partidele au nevoie de cel puțin 200.000 de semnături de susținere, în timp ce un candidat independent trebuie să strângă cel puțin 100.000 de adeziuni. Un europarlamentar pe zi.

Alegeri europarlamentare 2019. La ultimele alegeri pentru Parlamentul European, România a avut dreptul să trimită 32 de reprezentanți la Strasbourg. În prezent, România are zece parlamentari de la PSD, opt parlamentari de la PNL, doi parlamentari de la ALDE, doi parlamentari de la UDMR, un parlamentar de la PUR, opt parlamentari independenți și un parlamentar neafiliat.

Ieri am vorbit despre activitatea europarlamentarului Cristian Preda, azi ne concentrăm pe munca eurodeputatului Victor Boștinaru, trimis în Parlamentul European de PSD.

Victor Boștinaru (66 de ani) a ajuns în forul european în iulie 2014, trimis de Partidul Social Democrat. În cadrul acestei instituții este membru al Comisiei pentru afaceri externe, al Comisiei pentru dezvoltare regională și al Delegației pentru relațiile cu Republica Populară Chineză. Este, de asemenea, membru supleant în Subomisia pentru securitate și apărare și în Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Albania.

Un europarlamentar pe zi. Victor Boștinaru s-a implicat în gestionarea situației de criză dintre autoritățile române și cele norvegiene, în cazul Barnevernet-familia Bodnariu. În ianuarie 2016, europarlamentarul român, alături de toți colegii săi din România și alți parlamentari, a solicitat Comisiei să răspundă unor întrebări referitoare la existența unor posibile abuzuri din partea Serviciului norvegian de protecție a copilului:

„Este în măsură Comisia să solicite clarificări autorităților norvegiene cu privire la procedurile serviciului Barnevernet?

Ia în calcul Comisia posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare a înțelegerilor bilaterale cu țările terțe și asupra protejării drepturilor familiilor în care cel puțin unul dintre membri este cetățean european?

Ce modalități are Comisia să intervină atunci când constată că aceste proceduri pot crea traumatisme psihoemoționale minorilor sau părinților?”, au fost cele trei întrebări formulate de europarlamentari.

Un an mai târziu, Victor Boștinaru s-a alăturat altor colegi eurodeputați pentru a interpela Comisia în legătură cu dreptul elevilor și părinților lor la libera circulație în UE, în vederea accesului nediscriminatoriu la studii:

„Cum intenționează Comisia să se asigure că statele membre garantează libera circulație a familiilor care își schimbă locul de reședință, împreună cu copiii lor de vârstă școlară, precum și pentru elevii care doresc să petreacă o perioadă de studiu în străinătate?

Cum intenționează Comisia să utilizeze inițiativele aflate în derulare, cum ar fi Noua agendă pentru competențe în Europa și Recomandarea Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale, în vederea îndeplinirii acestui obiectiv?”

Un europarlamentar pe zi. În calitate de raportor alternativ, europarlamentarul român a urmărit evoluția și a negociat anumite prevederi ale raportului referitor la stadiul relațiilor UE-SUA. Documentul din iulie 2018, care are 95 de concluzii, se încheie cu solicitarea ca cele două părți să-și întărească cooperarea parlamentară transatlantică, dar și cu îngrijorarea că SUA și China ar putea ajunge la un acord „care să nu fie pe deplin compatibil cu OMC (Organizația Mondială a Comerțului n.n.), lucru care ar putea submina interesele noastre și afecta relațiile comerciale transatlantice.”

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Ioan Mircea Pașcu pentru România

În 2016, Victor Boștinaru se interesa de situația absorbției fondurilor structurale și de investiții europene în România. Europarlamentarul român a solicitat un răspuns în scris de la Comisia Europeană.

„Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) reprezintă o sursă foarte importantă de investiții pentru România. La aproape trei ani de la începerea noii perioade de programare, este important să avem o imagine clară a rezultatelor înregistrate de România în ceea ce privește utilizarea fondurilor ESI, pentru a vedea dacă există deficiențe și cum trebuie corectate acestea.

Comisia este rugată să răspundă la următoarele întrebări:

În privința României, care este situația actuală a absorbției fondurilor ESI pentru perioada de programare 2014-2020?

În 2016, ce sume a primit în total România din fondurile ESI și cum sunt defalcate plățile din perioada de programare anterioară și plățile de prefinațare și plățile intermediare din actuala perioadă de programare?”

Citește și: Un europarlamentar pe zi. Ce a făcut Norica Nicolai pentru România

Victor Boștinaru a primit răspunsuri, în scris, la cele două întrebări, însă informațiile oferite de Comisie nu l-au bucurat prea tare, cu toate că cifrele prezentate la București de membrii guvernului au fost cu totul altele:

„În ceea ce privește perioada 2014-2020, nivelul de rambursare este zero pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, având în vedere faptul că nu au fost depuse cereri de plată de către România. În ceea ce privește Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, a fost rambursat un total de 288,9 milioane de euro.

În anul 2016, România a primit rambursări pentru perioada 2007-2013 care se ridică la un total de 3,9 miliarde de euro pentru cele patru fonduri. Tot în 2016, au fost efectuate plăți în avans totale de 722 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020, pe lângă cele 288,9 milioane de euro rambursate în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. În anexă, distinsul membru poate găsi o situație detaliată în tabelul 2, pe perioadă și pe programe”, se arată în răspunsurile Comisiei.

În același an, Victor Boștinaru și mai mulți europarlamentari, de la mai toate formațiunile politice, au cerut clarificări din partea Comisiei Europene în legătură cu acuzațiile formulate împotriva autorităților ungare, suspectate de deturnare de fonduri europene. Europarlamentarul român a fost interesat să știe ce măsuri a luat Comisa pentru a încuraja Ungaria să țină cont de recomandările din raportul OLAF și care au fost măsurile întreprinse pentru recuperarea sumelor deja plătite nejustificat.

Un europarlamentar pe zi. Din declarația sa de interese financiare, depusă în ianuarie 2018, reiese că Victor Boștinaru are un venit cuprins între 5.001 și 10.000 de euro brut pe lună ca membru al Parlamentului European. Eurodeputatul a mai declarat că este membru al Consiliului de Administrație al Institutului Social Democrat și al Consiliului Național PSD, de unde nu primește indemnizație sau alt venit.