Deputații din comisiile de mediu și agricultură au pus gând rău cormoranilor, pe care îi văd ca o amenințare la populațiile de pești de pe teritoriul României. În ședința din 5 mai 2020, ei au dat un aviz pozitiv pentru eliminarea acestor păsări de pe lista celor care nu se pot vâna. Împușcarea cormoranilor ar putea deveni o realitate.

Reprezentanții Societății Ornitologice Române (SOR) atrag atenția că această măsură va avea efecte distructive. Decizia comisilor nu produce efecte, fiindcă proiectul trebuie supus votului în plenul Camerei Deputaților.

Deputații au dezbătut în comisii proiectul de lege care vizează modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și completarea anexei nr. 5C la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi în cele două comisii ale Camerei Deputaților.

Legea a trecut inițial de Senat în decembrie 2019. Plenul Camerei Superioare a Parlamentului a adoptat atunci modificările legislative cu 60 de voturi „pentru” și 21 de voturi „împotrivă”.

Inițiatorii sunt mai mulți parlamentari din PSD și doi deputați din ALDE, PMP. Aceștia susțin că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de pește/an.

Modificările aduse legii, fără dezbatere publică cu specialiștii

Societatea Ornitologică Română atrage atenția că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii nu au avut la bază studii și documente științifice care să ateste așa-zisele pagube produse de cormoranii mari.

„Considerăm că motivațiile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date și documente științifice și așteptăm ca aceste documente care au stat la baza realizării motivației să fie făcute publice pentru a putea fi dezbătute. O serie de zone umede exploatate piscicol se află în ariile protejate de interes național sau comunitar, vânătoarea la cormoran manifestându-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii”, a declarat directorul executiv al Societății Ornitologice Române, Dan Hulea.

Citește și: Ce păsări din România sunt amenințate cu dispariția. Lista înaripatelor care pot avea soarta dropiei

În plus, la lucrările comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invitați specialiști în domeniu care să își expună punctul de vedere și, mai mult decât atât, lipsește poziția Ministerului Mediului cu privire la această propunere legislativă.

Câți cormorani mari sunt în România

Potrivit studiilor efectuate de Societatea Ornitologică Română, populația estimată de cormorani mari, la nivelul anului 2013, a fost de 12.000 – 20.000 de perechi în perioada de cuibărit. Alte studii efectuate în România pentru aceeași perioadă de Kiss B.J., în 2013, indică chiar o estimare mai mică, de 13.000 – 15.000 de perechi cuibăritoare pentru această specie, și o tendință de scădere față de anul 2007 când populația estimată depășea 17.500 perechi cuibăritoare.

Datele prezentate de specialiști vin în contradicție cu cele prezentate de politicieni, care susțin că numărul de cormorani este multe mai mare. Iar el justifică împușcarea cormoranilor.   

Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit, nici în perioada de pasaj sau iarnă, spun specialiștii. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării.

Sunt relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari.

Mai mult, majoritatea amenajărilor piscicole din sudul și sud-estul României reprezintă lacuri naturale care au fost transformate în astfel de amenajări. Păsările ihtiofage, printre care se numără și cormoranul mare, reprezintă o parte integrantă și esențială a ecosistemelor seminaturale. Împușcarea indivizilor aparținând acestei specii nu reprezintă o soluție pe termen mediu și lung.

„Considerăm că este nevoie de studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește din România. Conform studiilor efectuate în Marea Britanie și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești, unde aceștia să se poată ascunde, au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67%”, mai spun reprezentanții SOR.

Aceștia cer deputaților să nu adopte în plen proiectul de modificare a legii vânătorii, în forma actuală. Mai mult, se cere demararea unei dezbateri transparente bazate pe date științifice.

La aceste dezbateri, spune SOR, este imperios necesar să participe Ministerul Mediului, instituțiile cu rol de monitorizare și control din subordinea acestuia, specialiști din instituțiile guvernamentale și neguvernamentale și reprezentanții mediului de afaceri din piscicultură.

Cum pot fi protejați peștii, fără gonirea cormoranilor

În Marea Britanie, comportamentul cormoranilor pe râuri și lacuri a fost studiat zeci de ani. S-a ajuns la concluzia că pe luciul apei se pot crea așa-numitele insule protectoate, care feresc peștii de atacurile cormoranilor. Sigur, se ridică întrebarea: Dar cormoranii nu sunt amenințați cu dispariția dacă li se reduce accesul la hrană? Nu, însă hrana pe sponci va schimba comportamentul lor în ceea ce privește reproducerea. Mai puțină hrană, mai puțini indivizi.

Cum funcționează insulele protectoare? Realizate din material plutitor, cu materie vegetală în partea superioară, insulele permit peștilor să se ascundă, în apă, de atacurile cormoranilor. Studiile realizate în UK au scos la iveală următoarele:

• Durata scufundării necesare cormoranilor pentru a ajunge pe pește a crescut cu 21%
• Rata de capturare a pradei de scăzut cu 69%
• Populația de cormorani a scăzut cu 72% (în zona studiată)
• Cantitatea de pește consumată a scăzut cu 79%

Împușcarea cormoranilor – un comentariu

Nu am scris acest articol pentru că sunt un aprig apărător al drepturilor cormoranilor. Mă enervează aceste păsări de fiecare dată când merg în Deltă, că se răhățesc peste tot. Sunt convins, însă, că sentimentul e reciproc și că, în egală măsură, cormoranii s-au săturat de prezența omului în habitatul lui.

Nu știu câți cormorani sunt în România și nici dacă sunt o amenințare pentru peștii din această țară. Nu știu nici care e impactul pozitiv al acestei specii asupra arealului pe care îl ocupă.

Dar știu sigur că omul ESTE o amenințare pentru populațiile de pești din apele naționale, ca urmare a pescuitului excesiv, braconajului și distrugerii habitatului natural.

Și mai știu că trebuie să-i lăsăm pe specialiștii din domeniu să stabilească în ce măsură această specie este sau e pe cale să devină un concurent al omului în ceea ce privește hrana sau un pericol pentru natură. Ceea ce, cred nu știu, nu e cazul. Deocamdată.